RFID este prescurtarea termenului englez Radio-Frequency Identification (Identificare prin frecvenţă radio); se citeşte aproximativ ar 'ef ai.'di. Este o metodă de identificare automată care se bazează pe stocarea şi regăsirea datelor fără atingere, la distanţă, prin unde radio, folosind dispozitive numite etichete RFID (engleză: RFID tag) şi transpondere RFID. Tehnologia necesită o cooperare a unui aparat cititor de RFID cu eticheta RFID.

O etichetă RFID este un obiect mic sau foarte mic (chiar sub 1 mm x 1 mm) care poate fi aplicat sau încorporat în principiu în orice produs sau obiect, dar şi în corpul animalelor sau persoanelor, cu scopul de identificare şi urmărire, folosind undele radio. Unele etichete pot fi citite de la mulţi metri depărtare, chiar mult peste 50 m, iar eticheta se poate afla şi în afara razei de vedere a cititorului de RFID.

Cele mai multe etichete RFID conţin cel puţin două părţi:

un circuit integrat (cip) pentru stocarea şi prelucrarea de informaţii, modulare şi demodulare a unui semnal de radio (RF), şi alte funcţii de specialitate;
o antenă pentru recepţionarea şi transmiterea de semnale radio.